Psalmul 86 : 3-13
Am asteptat adesea Tata, sa imi raspunzi cu un cuvant,
Am coborat precum o frunza in drumul ultim, spre pamant,
Secata de dureri si vreme, priveam spre inaltimi celeste
Si coboram mai mult o, Doamne, cu ochii atintiti spre creste.
Miros de cetini si verdeata imi aminteau de tinerete,
Cazuta jos in cloaca neagra, impresurata de tristete,
Priveam din nou cu nostalgie, in ultim zvacnet de traire,
In sus spre cerurile-albastre, pierzandu-ma-n nemarginire.
Eu ma topeam de doruri aspre in efemerul vietii terne,
Simtind cum asfintitul sumbru, pe-al meu destin subtil se-asterne
Si sufocata de regrete, de vorbe aruncate-n graba,
M-am frant in infinite clipe, uitand ca nu-s decat o roaba.
Da, subjugata de-a mea fire, departe de tot ce-ai fi vrut
Sa fiu atunci cand mi-ai dat viata, m-am transformat intr-un rebut
Si nu ma mir ca-n agonie, eu asteptam un semn sa vina,
Uitand ca te-am respins o viata, ca templul meu era ruina.
Dar Tu, iubitul meu Parinte, nu m-ai lasat in disperare
Sa zac si sa ma sting pierduta, Tu mai cules ca pe o floare,
M-ai asezat in glastra sfanta, cu tot cei bun, cu tot ce-i rau,
Mi-ai spus atata doar: „Copila, aici e Har de Dumnezeu!”
„Eu nu ma uit la cel ce vine plangand la poala crucii sfinte,
Daca-i frumos, urat sau tanar, batran, destept sau fara minte,
Ma uit atata doar, la suflet si la cainta lui de-i vie,
Ma uit sa vad daca credinta-i deschide drum spre vesnicie.
Degeaba tot astepti sa capeti un semn divin din partea Mea,
Atata timp cat faci un idol din insasi existenta ta,
Ingenunchiaza langa crucea unde-a murit Isus Cristos,
Lasa-L pe El sa umple golul din sufletul tau pacatos.
Vei fi atunci cuprins de pacea ce numai Mielul Sfant o are,
Vei intelege ce-i iertarea, cat e iubirea Sa de mare,
Cu cat mai mare-a fost mandria si eul tau mai sus pe culme,
Cu-atat mai mare pocainta, crezand deplin in Sfantul Nume.”
O, Doamne Tata, vin la Tine, acum cum nu am fost vreodata,
In constelatii infinite, eu simt ca nu-s decat o pata,
Dar existenta-mi ce sta gata sa piara in abisuri reci,
Prin Tine Doamne azi renaste, Te voi slavi de-acum pe veci!
29/09/2009 Barcelona
Am asteptat adesea Tata, sa imi raspunzi cu un cuvant,
Am coborat precum o frunza in drumul ultim, spre pamant,
Secata de dureri si vreme, priveam spre inaltimi celeste
Si coboram mai mult o, Doamne, cu ochii atintiti spre creste.
Miros de cetini si verdeata imi aminteau de tinerete,
Cazuta jos in cloaca neagra, impresurata de tristete,
Priveam din nou cu nostalgie, in ultim zvacnet de traire,
In sus spre cerurile-albastre, pierzandu-ma-n nemarginire.
Eu ma topeam de doruri aspre in efemerul vietii terne,
Simtind cum asfintitul sumbru, pe-al meu destin subtil se-asterne
Si sufocata de regrete, de vorbe aruncate-n graba,
M-am frant in infinite clipe, uitand ca nu-s decat o roaba.
Da, subjugata de-a mea fire, departe de tot ce-ai fi vrut
Sa fiu atunci cand mi-ai dat viata, m-am transformat intr-un rebut
Si nu ma mir ca-n agonie, eu asteptam un semn sa vina,
Uitand ca te-am respins o viata, ca templul meu era ruina.
Dar Tu, iubitul meu Parinte, nu m-ai lasat in disperare
Sa zac si sa ma sting pierduta, Tu mai cules ca pe o floare,
M-ai asezat in glastra sfanta, cu tot cei bun, cu tot ce-i rau,
Mi-ai spus atata doar: „Copila, aici e Har de Dumnezeu!”
„Eu nu ma uit la cel ce vine plangand la poala crucii sfinte,
Daca-i frumos, urat sau tanar, batran, destept sau fara minte,
Ma uit atata doar, la suflet si la cainta lui de-i vie,
Ma uit sa vad daca credinta-i deschide drum spre vesnicie.
Degeaba tot astepti sa capeti un semn divin din partea Mea,
Atata timp cat faci un idol din insasi existenta ta,
Ingenunchiaza langa crucea unde-a murit Isus Cristos,
Lasa-L pe El sa umple golul din sufletul tau pacatos.
Vei fi atunci cuprins de pacea ce numai Mielul Sfant o are,
Vei intelege ce-i iertarea, cat e iubirea Sa de mare,
Cu cat mai mare-a fost mandria si eul tau mai sus pe culme,
Cu-atat mai mare pocainta, crezand deplin in Sfantul Nume.”
O, Doamne Tata, vin la Tine, acum cum nu am fost vreodata,
In constelatii infinite, eu simt ca nu-s decat o pata,
Dar existenta-mi ce sta gata sa piara in abisuri reci,
Prin Tine Doamne azi renaste, Te voi slavi de-acum pe veci!
29/09/2009 Barcelona
Versetul Zilei
Ioan 15:16
Nu va mai numesc robi, pentru ca robul nu stie ce face stapanul sau; ci v-am numit prieteni, pentru ca v-am facut cunoscut tot ce am auzit de la Tatal Meu.
Powered by Biblia Online