Doamne, in poezia mea,
Incerc sa Te slavesc, incerc sa-Ti pot canta,
Dar oare pot descrie in cuvinte, ceea ce simt, ceea ce esti, Parinte
Si oare, te cunosc cu adevarat


Te rog sa-mi ierti umilul gand natang
Atunci cand, in mintea mea se strang si indoieli,
Si intrebari ce vor sa scuze, comportamentul meu
Ce nu-nceteaza sa m-acuze.


De ce insist sa neg ceea ce vad si cred
Merit sa cer in schimb iubire, cand ceea ce ofer e rastignire
Caci fapta mea te rastigneste iar si iar...
Si pentru mine, simt, cum trece timpul in zadar.


"Maine ma voi schimba", imi spun
Si-n gand incerc s-adun, idei ce vor sa ma ridice,
Si imi promit ca nu voi fi acelasi...
Dar...ziua de maine ma gaseste tot departe de Tine.


Atunci constiinta, spre mine, un deget incearca sa ridice
pentru a ma acuza, a cata oara...
Iar eu ce fac O imbat a mia oara cu gandul ca,
Este normal, este firesc...
Si bratele incrucisate iar raman, in semn de abandon...


Mustrarile de constiinta
Le pun sare pentru-a le conserva
Crezand ca, asa, intr-o zi
I-ti voi arata ca m-am luptat...
...Luptat lupta cea buna

O, Doamne, cat timp imi vei mai rabda
Dobitocia unei fiinte ce nobila se vrea
Te rog, ajutama, si trezeste in mine tot ceea ce candva ai pus...
...ajutama sa pot spune; "Intradevar am luptat pentru
calea ce merge sus..."

de Veronica Pal - 13 ianuarie 2008

Versetul Zilei

Evrei 10:14

Caci printr-o singura jertfa El a facut desavarsiti pentru totdeauna pe cei ce sunt sfintiti.

Powered by Biblia Online