Cad din cerul-albastru, fulgi albi de nea,
Bate vîntul rece, și spre cer ne ia.
Urcă fumu-n zare, spre ceața pustie,
Iarna se așterne, ca și o altă mantie.

Iarna, în splendoare, tu ne-mbraci pe toți,
Tu ești sărbătoare pentru cei mai mulți.
Tu la gura sobei, iar ne spui povești
Tu-n mărgăritare, toată strălucești.

O Isus Hristos, Tu ai creeat pămîntul,
Cerul luminos, Tu ne-ai dat Cuvîntul.
Și-n această iarnă, du-ne Tu arcada,
Fă-ne haina albă, albă ca zăpada.

Autor versuri: Ina Cordun din Corjeuti
Versuri similare
Colindam , colindam iarna
Primăvara
Peste iarna din suflet
Vrăbiuța

Versetul Zilei

Isaia 55:8-9

Caci gandurile Mele nu sunt gandurile voastre, si caile voastre nu sunt caile Mele, zice Domnul. Ci cat de sus cerurile fata de pamant, atat sunt de sus caile Mele fata de caile voastre si gandurile Mele fata de gandurile voastre.

Powered by Biblia Online