Primăvară, dulce cîntec,
Cîte timpul tău ar vrea,
Cînd cu dor de veșnicie,
Reînvie “ÎNVIEREA”.

Nimeni n-ar putea să spună,
Ce în piept adînc simțim.
Cînd pentru a cîta oară,
Învierea, o trăim.

Azi putem cînta Oseana!
Celui care a înviat,
El e-al nostru Rege veșnic,
Care ne-a răscumpărat.

Iar din vremi demult apuse,
Mai răsună încă pe pămînt
-“Mă voi întoarce în slăvi nespuse,
Și-atunci vă voi lua pe-aripi de vînt.

Să nu vă fie nicicînd teamă,
De tot ce omul ar putea
Căci Eu voi bea întreg paharul,
Si-a treia zi voi învia…”

Dar vocea Lui și-acum răsună,
La inimi pline de păcat…
Veniți, cîntați cu îngerii împreună,
Hristos, din morți a înviat!

Azi Doamne-Ți cîntă adunarea
Și Te lăudăm în veci de veci Isus,
Tu ne-aiscăpat de veșnica pierzare
Și ne vei duce odată, tot mai sus.

Iar acum cu inimile noastre,
Mai presus de toate, Te slăvim
Căci ai înviat Isuse Doamne,
Și Ești viu în veci de veci.

Autor versuri: Ina Cordun din Corjeuti
Versuri similare
A înviat în Ierusalim
A-nviat
Hristos e viu;
Fugi, Petru, fugi