1. Am auzit și am citit de multe ori,
Că noi aici suntem doar călători.
Și nu-i Pământul, locul cel păstrat,
Pentru copii sfinți, de Împărat.

2. Acum privesc că e frumos aici,
Printre copacii falnici și-nfloriți,
Prin iarbă verde, și cu gâzuliți,
Mă simt atât de bine și aici.

3. Dar ce folos c-aici noi nu vom fi:
Moștenitori, trăind ani mii și mii,
Ci toți vom părăsi aici, cândva,
Spre alte locuri El ne va purta.

4. Nu vreau să fie-aici odihna mea,
Nu vreau să fie atâta moștenirea.
Nu vreau să fie asta bogăția,
Nu vreau un loc de tină avuția.

5. Nu vreau să cred atât, că fericirea
A fost ceea ce-mi oferit-a lumea.
Nu vreau să cred atât, că doar averea
Îmi poate oferi aici fericirea.

6. Nu vreau să cred în ce-i frumos aici,
Chiar dacă par lucruri atât de dulci.
Ca la final să văd chiar tragedia,
Că nu a fost doar asta fericirea.

7. Eu vreau să cred de-acum, că fericirea
E doar acolo sus unde-i menirea.
Acolo unde plânsul și durerea
Nu vor mai fi, și chiar nici amintirea.

8. Eu vreau să cred acum în Paradis,
Și-n locul fericit ce e promis.
Ierusalimul scump și strălucit,
Acolo unde veșnic, fi-voi fericit.

•Poezie din cartea:
"Păcatul e cauza, dar Harul e Șansa"
•Autor: Daniel Ursachi

Versetul Zilei

Psalmi 18:2

DOAMNE, Tu esti stanca mea, cetatuia mea, izbavitorul meu! DUMNEZEULE, Tu esti stanca mea, in care ma ascund.

Powered by Biblia Online