Atâtea flori...sunt primăvara
Şi-atât de verde-i pe câmpie,
Şi-nveşmântată, acum e ţara
Şi-n cânt tresaltă, în bucurie.

În crengi atâtea flori mărunte
Îmbracă pomii-n straie dalbe,
Şi din câmpii, până la munte
Un ÅŸir fluid se-ntinde-n salbe.

E-atât de drag peisajul dulce
Ce sub priviri se desfăşoară,
C-astfel în suflet el ne-aduce
Gândul scump de primăvară.

Marea speranţă, spre înnoire
E ÅŸi-a omului, ca ÅŸi-a naturii,
Şi-n planul sfânt de mântuire
Se transformă starea făpturii.

Şi poate da, un alt sens vieţii
Sperând în sus către-apogeu,
Spre zorii scumpi ai tinereţii
Ce-i vom trăi, cu Dumnezeu.

Flavius Laurian Duverna
17 martie, 2010

Versetul Zilei

Romani 8:23

Si nu numai ea, dar si noi, care avem cele dintai roade ale Duhului, suspinam in noi, si asteptam infierea, adica rascumpararea trupului nostru.

Powered by Biblia Online