1. De-aş cunoaşte cuvintele toate
Să ajung înţeles când vorbesc
De-aş vedea frumuseţile toate
Printre văi şi râuri când păşesc;
De-aş avea-n glasul meu doar iubire
Dragoste pentru cei din jur
Totuşi, nu aş putea să-ţi spun
Cât de frumos este-n cer.
R. Niciodată n-aş ştii cum să-ţi spun
Cât de frumos este-n cer
Niciodată n-am cum să pricep
Splendoarea aflată-n cer;
De-aş avea darul cunoştinţei
Şi cel al profeţiei
Totuşi, nu aş putea să-ţi spun
Cât de frumos este-n cer.
2. De-aş privi soarele cum apune
Şi-apoi stele mii cum strălucesc
De-aş trăi primăveri doar senine
Cu raze ce cad şi mă-ncălzesc;
De-aş simţi dragostea-acelor mame
Ce-şi sărută a lor odor
Totuşi, nu aş putea să-ţi spun
Cât de frumos este-n cer.
3. De-aş vedea răsărind curcubeie
Semnul legământului ceresc
De-aş cânta măreaţa simfonie
Cântecul de slavă îngeresc;
De-aş avea pricepere în toate
Să ajut pe toţi cei din jur
Totuşi, nu aş putea să-ţi spun
Cât de frumos este-n cer.
[S]
Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin. (1 Cor. 13:12)
Să ajung înţeles când vorbesc
De-aş vedea frumuseţile toate
Printre văi şi râuri când păşesc;
De-aş avea-n glasul meu doar iubire
Dragoste pentru cei din jur
Totuşi, nu aş putea să-ţi spun
Cât de frumos este-n cer.
R. Niciodată n-aş ştii cum să-ţi spun
Cât de frumos este-n cer
Niciodată n-am cum să pricep
Splendoarea aflată-n cer;
De-aş avea darul cunoştinţei
Şi cel al profeţiei
Totuşi, nu aş putea să-ţi spun
Cât de frumos este-n cer.
2. De-aş privi soarele cum apune
Şi-apoi stele mii cum strălucesc
De-aş trăi primăveri doar senine
Cu raze ce cad şi mă-ncălzesc;
De-aş simţi dragostea-acelor mame
Ce-şi sărută a lor odor
Totuşi, nu aş putea să-ţi spun
Cât de frumos este-n cer.
3. De-aş vedea răsărind curcubeie
Semnul legământului ceresc
De-aş cânta măreaţa simfonie
Cântecul de slavă îngeresc;
De-aş avea pricepere în toate
Să ajut pe toţi cei din jur
Totuşi, nu aş putea să-ţi spun
Cât de frumos este-n cer.
[S]
Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin. (1 Cor. 13:12)