1. Mergea odată o fetiţă cu prinşii de război
Şi lacrimi îi curgeau pe faţă, plângând privea-napoi
Ierusalime oare-odată eu te voi mai vedea?
În tine mi-au rămas părinţii de care mă despart.

2. Eu n-am să vă uit niciodată credinţa-mi voi păstra
Şi Domnul ce-mi rămâne Tată pe min` mă va-ajuta.
Cu ochii-n lacrimi către Tine voi striga mereu
O, Dumnezeul lui Israel, ajută-mă mereu.

3. Ajunsă-n Siria străină, străină-ntre străini
Şi la Naaman cel plin de lepră ajunse a sluji.
Dar într-o zi stăpânei sale astfel îi vorbi:
Dacă stăpânu-ar fi-n Israel, el s-ar tămădui.

4. Căci în Samaria există un om adevărat
Un om ce umblă-n sfinţenie cu sufletul curat.
Un om ce strigă înspre ceruri şi e ascultat,
Dacă Naaman va merge-acolo el va fi vindecat.

5. Aşa se proslăvise Domnul cel Sfânt şi-adevărat
Căci Dumnezeul lui Israel e adevărat
Şi naţiunea cea păgână, cu toţii au aflat
Căci pe Naaman cel plin de lepră pe loc l-a vindecat
El prin acea fetiţă-atuncea S-a glorificat
El care-a fost, El va rămâne în veci glorificat!

Versuri similare
Un om trăia odată
Trecea Isus prin Galileea
Hai Ridica-te Odata
Jos in Via Dolorosa

Versetul Zilei

Apocalipsa 1:17-18

El Si-a pus mana dreapta peste mine, si a zis: Nu te teme! Eu sunt Cel dintai si Cel de pe urma, Cel viu. Am fost mort, si iata ca sunt viu in vecii vecilor. Eu tin cheile mortii si ale Locuintei mortilor.

Powered by Biblia Online