1. Mă doare Doamne, foarte tare;
Mă doare de poporul Tău,
Când văd că stă în nepăsare,
Simt că m-apasă-n pieptul meu.

2. Şi tot oftez, şi mă gândesc
Ce-aşi mai putea oare făcea?
Îi mai ridic, îi cercetez,
Mă rog credinţă a ne da.

3. Şi nu ştiu cât ne mai rabzi, Doamne?!
Şi cât aşa o să Te-nduri?
Va fi venirea Ta cea mare;
Vom fi cu Tine, sau singuri?

4. De nu vrem să luptăm de-acuma,
Să facem tot ce mai putem,
Nu vom putea primi cununa
Şi-n locul sfânt ca să şedem.

5. Mă doare Doamne, foarte tare;
Mă doare de poporul Tău,
Când văd că stă in nepăsare,
Simt că m-apasă-n pieptul meu.

6. Parcă mă trage şi pe mine,
Mă văd un om fără elan;
Tu, prinde-mă de mână bine,
Căci vreau s-ajung în Canaan.

7. Din Tine eu primesc tărie,
Prin Duh îţi rămân credincios,
Trimite-mi îngeri ca solie,
Fii turnul meu, Isus Hristos!

8. Şi fă o punte prin credinţă,
Să ies biruitor mereu.
Să te slujesc mai cu silinţă,
Să fiu exemplu, Tatăl meu.

Versuri similare
du-ma pe stanca tare
Mă doare
Furtuna se ridică
De ce atâta întristare
In prezenta Ta
Privesc spre ceruri

Versetul Zilei

Evrei 5:7

El este Acela care, in zilele vietii Sale pamantesti, aducand rugaciuni si cereri cu strigate mari si cu lacrimi catre Cel ce putea sa-L izbaveasca de la moarte, si fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui.

Powered by Biblia Online