1. Suflete ce plângi, zăcând în pustie,
de ce spui că totul este de prisos?
Ai un Dumnezeu, ai un Salvator,
El e Cristos!

R. Prin credinţă munţii-i poţi muta din loc,
prin credinţă mergi pe ape, treci prin foc,
prin credinţă eşti oricând tămăduit.
Întoarce-te!
Prin credinţă orb fiind, totuşi poţi vedea,
prin credinţă mereu te vei ridica
prin credinţă în Isus eşti mântuit.
Întoarce-te!

2. De-ai căzut pe cale Dumnezeu ştie,
însă ştii tu oare cine e Isus Cristos?
E Rege-al regilor, e Domn al domnilor,
bun şi milos.

R. Prin credinţă munţii-i poţi muta din loc,
prin credinţă mergi pe ape, treci prin foc,
prin credinţă eşti oricând tămăduit.
Întoarce-te!
Prin credinţă orb fiind, totuşi poţi vedea,
prin credinţă mereu te vei ridica
prin credinţă în Isus eşti mântuit.
Întoarce-te!

3. Prin credinţă orice-ai cere vei primi
prin credinţă ai putere-a birui,
prin credinţă ceru-l ai făgăduit.
Întoarce-te!

[T]
Domnu-acum la uşa inimii-ţi bate
şi te cheamă: Întoarce-te!

Versuri similare
Întoarce-te
O, fiu pierdut
Întoarce-te o fiu pierdut
Întoarce-te!
Întoarce-te acasă