Când îţi întorci privirile spre Domnul

1. Când îţi întorci privirile spre Domnul,oricât ai fi de tare întristat
Te luminezi de bucurie frate,căci Dumnezeu e soare minunat;
Când cei fără prihană-n rugăciune,se roagă strigă către Dumnezeu
Sunt izbăviţi de-a lor amărăciune,sunt izbăviţi din chinul lor cel greu.

R. Veniţi la El,priviţi spre El
Căci bunătatea Domnului e mare
Te luminezi,te desfătezi
De faţa Domnului strălucitoare

2. David era în mâinile păgâne,Abimelec un împărat vestit
L-a cercetat dar Dumnezeul slavei,din mâna celor răi l-a izbăvit;
Atuncea el alcătuii cântărea s-asculte toţi acei neorociti
Căci Domnul îndepărtă întristarea şi el ne face iarăşi fericiţi.

3. Căci el a pus un înger să păzească,pe cel ales de Domnul temător
Şi zi şi noapte mâna Lui cerească le vine frate,soră-n ajutor;
Căci ochii Lui privrsc şi iau aminte când strigă un nenorocit pierdut
Îl scăpa din necaz,din strâmtorare şi-i dă speranţă de la început.