1. Umblam prin văi fără sfârşit,
Prin întuneric, obosit,
Dar Dumnezeu m-a însoţit,
Cu mâna Lui El m-a păzit.

2. În zi cu nor sau cer senin,
Domnul mi-a dat sfinte trăiri,
Şi am văzut harul divin,
Iubirea Lui din străluciri.

R. Acum eu locuiesc pe munte
Şi sunt atât de fericit,
Iar, când privesc acolo-n vale,
Văd tot ce El a împlinit;
Acum eu locuiesc pe munte,
Poveri şi grijuri n-am de dus,
Dar, şi de-aş fi acolo-n vale,
Îl preamăresc pe El, Isus!

3. Izbânzi să ai când treci prin văi,
Tu să priveşti spre Domnul tău!
Când încercări vei întâlni,
Mai ferm atunci tu vei păşi!

[S]
Trimite lumina şi credincioşia Ta, ca să mă călăuzească şi să mă ducă la muntele Tău cel sfânt şi la locaşurile Tale! (Ps. 43:3)

Versetul Zilei

2 Petru 2:21

Ar fi fost mai bine pentru ei sa nu fi cunoscut calea neprihanirii, decat dupa ce au cunoscut-o, sa se intoarca de la porunca sfanta, care le fusese data.

Powered by Biblia Online