Plutim prin furtuna,
Plutim nencetat
Spre casa divina
Cu porti de smarald.

De-i aspra cararea,
Noi nu disperam;
În portul odihnei
Curând ancoram.

Spre casa divina
Plutim nencetat,
Spre scumpa cetate
Cu porti de smarald.

Desi noaptea-i neagra
Si valu-inaltat,
Mergând se framânta
De vânturi mânat.

În fata ni-e farul,
Sclipeste voios;
Prin noapte ne cheama.
E Domnul Hristos.

Strabatem prin valuri,
Sosim la uscat,
Edenul s-arata
Cu-al vietii palat! ...

Curând, în curând
Cu Isus pe un nor
Sosi-vom l