1. Când sunt lovit şi sufletul îmi plânge,
Necazuri am şi inima mi-e grea
Şi când puterea-ntreagă mi se frânge
Te chem să vii, să-mi stai alăturea.

R. Tu mă ridici, să pot să stau pe munte,
Tu mă ridici, când valuri mă lovesc
Când sufletu-mi de Tine vrea s-asculte
Mă porţi pe umeri spre-un liman ceresc.

2. Când inima-mi poveri prea multe duce,
Când sufletul îmi este obosit,
Nehotărât când stau la vreo răscruce
Te chem să vii şi Te aştept smerit.

3. Tu-mi uşurezi orice poveri şi zbateri,
Mă porţi pe braţe ca pe-un fiu iubit
În dragostea-Ţi, de orice rău mă aperi
Asupra mea veghezi necontenit.

4. M-ai învăţat să urc mereu spre culme,
Pe ape să păşesc neînfricat
Mereu să calc doar pe-ale Tale urme,
Să fiu de Tine binecuvântat.

5. Ajută-mi să rămân în sfânta-Ţi pace
Să mă încred doar în cuvântul Tău
Atunci vrăjmaşul rău n-are ce-mi face
Căci sunt mereu păzit la sânul Tău.