1. O, iartă-mi, Te rog, Doamne atâtea rugăciuni
Prin care-Ţi cer doar pâine şi pază şi minuni;
Căci am făcut adesea din Tine robul meu,
Nu eu s-ascult adesea din Tine, ci Tu de ce spun eu.

2. În loc să vreau eu, Doamne, să fie voia Ta,
Îţi cer să faci întruna să fie voia mea;
Îţi cer s-alungi necazul, să nu-mi trimiţi ce vrei,
Îţi cer să-mi faci atâtea, să-mi dai..., să-mi dai..., să-mi dai...

3. Gândindu-mă că, dacă Îţi cânt şi Te slăvesc
Am drept să-Ţi cer orice, să-mi faci tot ce doresc.
O, iartă-mi felu-acesta nebun de-a mă ruga
Şi-nvaţă-mă ca altfel să stau în faţa Ta!

4. Nu tot cerându-Ţi Ţie să fii Tu robul meu,
Ci Tu cerându-mi mie, iar robul să fiu eu.
Fă să-nţeleg că felul cel bun de-a mă ruga
E să doresc ca-n toate să fie voia Ta!

Versuri similare