Pe crucea din dealul iubirii

Pe crucea din dealul iubirii,
Pe culmea lipsita de flori
Se stinge faclia iubirii
Privind spre albastrele zari.
Te plânge izvorul din vale
Si raza de soare-n amurg,
Se scutura florile-n cale
Si stelele toate s-ascund.

Ce multi am aflat în iubire,
Izvorul de dulci mângâieri,
Iar astazi privirea-mi spre culme
Îl cauta si nu-i nicaieri.
Doar mama alearga la cruce
Priveste spre cer suspinând,
În locu-I sa rabde s-ar duce
Pe lemnul de groaza murind.

Iar ochii ce-au plâns în gradina
Se-ndreapta spre cer rugatori;
Spre Cel ce durerile-alina
Se-ndreapta al meu Salvator.
Parinte-al iubirii sublime
O, iarta cumplitul pacat
Al meu duh se-ndreapta spre Tine,
O, iarta-i ca nu stiu ce fac