Cui jertfim

Evrei 13:15 “Prin El, să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică, rodul buzelor care mărturisesc Numele Lui.”
I Petru 2:5 “Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă, şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, …

“Cui ardem focul jertfelor din noi
Pe-altarul carui duh sacrificam
duhovniceste nevazute oi
si fumul lor spre cine-l inaltam

De unde-I focu-acesta arzator
ce mistuie secunda cu secunda
din timpu ce se scurge-nselator
sorbit de-nvapaiata-I unda


Spre cine ardem cui jertfim vorbind
De unde-I pasiunea ce ne-anima
Altarele spre cine ni se-aprind,
Slavirea carui Duh exprima

Entuziasmul vorbelor curgand
din limba, ne-mblinzita fiara,
e-un foc ce-aprinde inimi rand pe rand
le face sa traiasca sau sa piara!

Vorbind cuvinte, raspandind idei,
aprindem inimi si starnim dorinte,
un foc ce nu se-aprinde prin condei
e auzirea vesnicei credinte.

De fiecare data cand vorbim
cuvinte, noi aducem o jertfire
spre slava duhului de-unde primim
idei ce se transforma in rostire!

Cand negandite vorbe slobozim
din dragostea de lume inspirate,
atunci spre idolii scarbosi jertfim
si focul ni se-aprinde spre pacate!

Cand insa Duhul prelucreaza-n noi
gandirea Lui si rodul Lui tacut
vorbind, aducem nevazute oi
ca jertfa de miros placut!