De ce suntem limitati

De ce-s in lume multe hotare si opriri
Atatea vami la care e-atata de-asteptat
E plin intreg pamantul de ziduri si-ngradiri
La ce slujesc acestea mirat m-am intrebat!

Si mai departe iarasi am meditat uimit
La clipele preascurte ce ne-nsotesc zburand
La cat de matematic ni-e timpul impartit
Vremi dupa vremi urmandu-si cadenta lor la rand.

Dup-asteptari si ruga prin duhul, un raspuns
din ghemul de mistere, ca fir mi se dessira,
din taina Celui care pastreaza TOT ascuns
spre mintea mea flamanda ce ne-ncetat se mira!

Raspunsul:
Ca sa privim la Domnul, caci numai ingraditi
Privirea ni se-nalta din framantatul praf
Spre Cerul catre care zburda-vom sloboziti
lasand taranei numai un jalnic epitaf.