Langă Tine

Lângă Tine-i o minune ca să stau și să privesc
Tot ce cheamă al Tău Nume, cum frumos se împletesc,
Cum dintr-o neagră genune, din nimic și praf ceresc,
Ai zidit o-ntreagă lume într-un mare univers.

Lângă Tine, simt iubire și, în inimă, ardoare
Și, în minte, sfătuire și, în viață, îndrumare
Și, pe cale, netezire; când la greu, îmbărbătare;
Am în suflet mântuire iar, la urmă, continuare.

Lângă Tine e frumos să învăț pe cel pierdut
Să se vadă păcătos, să se-ntoarcă din trecut
Spre un viitor frumos, să arunce ce-a avut,
Să primească bucuros mântuirea ce-ai adus.

Când pricep cât ești de sfânt și Îți văd iubirea mare
Și mă uit la mine-adânc și-mi văd hainele murdare,
Copleșit și în genunchi, lăcrimând lacrimi amare,
Laud Numele-Ți preasfânt pentru marea-Ți îndurare.

Lângă Tine am să fiu marea veșnicie-ntreagă;
Să m-ajuți pân’ nu-i târziu să chem lumea cea pribeagă
Să se-ntoarcă din pustiu, mântuirea să aleagă,
Să fiu vrednic, ca-al Tău Fiu, de iubirea-Ți cea mai dragă.

George Buta