Să nu mă lași... - Mihaela Manescu

Să nu mă lași în întuneric să m-afund
Că sunt lovit și nu mai pot să zbor...
Mi-s aripile rupte și mă dor
Și de lumină-mi vine să m-ascund...

Să nu mă lași pierdut pentru vecie
Că singur n-am să pot să mă ridic
Și nu mai am pe nimeni și nimic
Nici Dumnezeu, nici frați, nici bucurie...

Să nu mă lași... că au trecut cu toții;
Și preoți și leviți și ucenici...
Dar pentru hăul meu au fost prea mici
Și m-au lăsat străpuns de gheara morții...

Să nu mă lași... Ești ultimul ce treci...
Să fii puternic... Să mă smulgi din iad...
Salvează-mă, că an de an tot cad
În hăuri și mai negre... și mai reci...

Să nu mă lași... Să nu mă lași aici...
Privește-mă cât sunt de chinuit...
Cu aripile frânte... umilit...
Te rog să nu mă lași... Te rog să mă ridici...