Trec secundele ca vântul - Ioan Hapca

Trec secundele ca vântul
Presărând mărunt minute
Și se pare că pământul
Se învârte tot mai iute

Trec și orele-n rafale,
Câte douăzeci și patru,
Vârtejuri săptămânale
Impuse de micul astru...

Lunile-n curenți constanți
Anii tot îi încunună
Și de ani încununați
„Drepții” laurii-și adună...

Anii trec și trec ca vântul,
Se apropie-n taină ceasul
Când și cerul și pământul
La Cuvânt opriși-vor pasul...

Că-n curând vor trece toate...
Și cei ce-au respins Cuvântul
Vor cunoaște a doua moarte
Ce cuprinde infinitul...

A trecut un an și-or trece
Câți au mai rămas, ca vântul
Și nu-i mai putem întoarce
Decât doar așa, cu gândul...

Dar Cel ce înnoiește toate
Nu Își calcă Legământul
Și-așteaptă cu bunătate
Să-i dai inima și gândul

Ca să-ți poată face parte
De a-l Său har mântuitor
Și când le va-nnoi toate
Să fii un moștenitor...

Hotărârea-ți aparține
Dar nu amâna s-o iei
Fiindcă timpul, vezi tu bine,
Nu-i cum pare nici cum vrei!

Zaragoza 30/12/2013
de Ioan Hapca (Ionică)