1. Când Harul am simțit întâia oară,
Ființa mea a început ca să tresară.
Puteam cunoaște cel mai scump tezaur,
E bogăția Cerului, un dar a lui Isus din aur.

2. Când Harul am primit întâia oară,
Pe-oceanul bucuriei raze reflectară.
Și-n simfonia Harului de-atunci, eram:
Cu totul copleșit de cânt, și eu cu El cântam.

3. Când Harul am avut întâia oară,
Eram pustiu, dar inima aflară:
Imensul gol în viața mea, amarul
Ce îmi spunea mereu, doar harul.