M-apasă tot mai greu povara

1. M-apasă tot mai greu povara, şi gustul ei e prea amar
Căci simt în piept, cum suferinţa aprinde al durerii jar,
Privesc în zări şi în tăcere, aştept să-mi vină un răspuns
Căci Domne, Tu-mi cunoşti durerea, de Tine nu-i nimic ascuns!

R1. Opreşte, Doamne, încercarea, căci parcă jugul mi-e prea greu
Smerit te rog revarsă-Ţi mila, căci numai Tu-mi eşti Dumnezeu.
La Tine vin în ceasuri grele, Părinte şi Ocrotitor
Când îţi simţesc apropierea îmi este jugul mai uşor !

2. Nu am la Tine nici un merit, şi recunosc dreptatea Ta
Dar în genunchi te rog, ai milă şi îţi arată dragostea .
Îmi iartă tot trecutul Doamne , căci nu Ţi-a fost Ţie plăcut
Îţi mulţumesc pentru răbdarea ce pentru mine ai avut !

3. Opreşte-odată, Tu, furtuna ce sufletu-mi răscoleşte
Căci Tu ai fost dintotdeauna, Părintele ce mă iubeşte .
Tu nu mă vei lăsa de pradă atacurilor celui rău
Deşi nu-Ţi merit izbăvirea şi eu sunt un copil al Tău !

R2. Opreşte Doamne încercarea, căci parcă jugul mi-e prea greu
Smerit te rog revarsă-Ţi mila, căci numai Tu-mi eşti Dumnezeu.
Apleacă-Ţi azi te rog urechea la lăcrimatele-mi cuvinte
Şi de la tronul îndurării, ascultă ruga mea fierbinte
La Tine vin în ceasuri grele, Părinte şi Ocrotitor
Când îţi simţesc apropierea îmi este jugul mai uşor !