1. Isuse, prieten drag, în orice vreme
În Tine am deplină fericire,
Căci lângă Tine, Doamne, nu m-aş teme,
De-aş întâlni a iadului oştire.

R1. /: Când stau cu Tine, Doamne-n părtăşie,
În sfânta Ta prezenţă minunată,
Fiori de nedescrisă bucurie
Cuprind fiinţa mea împovărată. :/

2. Căci Tu-mi reverşi comori nebănuite
Când stau smerit să Îţi ascult Cuvântul,
Şi-n clipele acelea fericite,
O scară leagă cerul cu pământul.

R2. /: Când Îţi urmez povaţa Ta curată
Domneşte bucuria peste mine,
Şi ca-ntr-un vis frumos, parcă deodată
Tot ce-i comoară-n lume-mi aparţine. :/

3. Chiar şi atunci când Tu îmi tai cărarea
Şi mă opreşti din drum prin suferinţă,
Veghezi asupra mea ca încercarea
Nicicând să nu zdrobească a mea credinţă.

R3. Când trec prin bezna neagră a întristării,
Tu, Soare sfânt, din cer trimiţi o rază
Ce poartă-n ea balsamul mâgâierii,
Lumina ce din nou mă-nviorează;
În sânul ei iubirea Ta mă poartă
Şi mă întreb adesea: cine oare,
Vreodată, ar putea să mă despartă,
Isuse scump, de dragostea Ta mare?!