Învierea

1. În ceasul trist al înserării, sus pe Golgota poţi zări
O jale fără de speranţă, căci răstignit Isus muri.
Veneau în jos plângând sărmanii, căci l-au pierdut pe cel mai drag,
Pe Cel ce-a fost o mângâiere şi prieten bun celui pribeag.

R1. El, Cel ce a făcut adesea minuni, rostind doar un cuvânt,
A fost pecetluit de oameni, ca pentru veci, întru-n mormânt.
/: Credeau vrăjmaşii căci sfârşiră cu-nvățătura lui Isus,
Credeau căci Soarele Dreptăţii, sus pe Golgota a apus. :/

2. Dar n-au putut supune morţii
Dumnezeiasca Lui putere,
Căci în a treia zi răsună
Mesajul sfânt: e înviere!

R2. /: Şi glorios asupra morţii,
Puterea Lui şi-a arătat,
/: Te bucură creştinătate!
Hristos din morţi a înviat! :/

3. Dar va mai fi o înviere, care pe mulţi îi va-ngrozi,
Atunci ca Rege, cu putere, Isus pe nori va reveni!
Vor învia toţi muritorii, din al pământului ungher,
/: Unii pentru osânda morţii, iar alţii pentru slavă-n cer. :/