În tristeţea iernii (In The Bleak Midwinter)

1. În tristeţea iernii când e numai ger
Pe pământul care este ca de fier;
Fulgii de zăpadă cad zglobii din cer
În tristeţea iernii, dincolo de vremi.

2. Domnul veşniciei la noi a venit
Să domnească-n inimi sfinte pe pământ;
În tristeţea iernii, loc au pregătit
Un pătuţ în iesle pentru Pruncul Sfânt.

3. Îngeri şi arhangheli se unesc în cor
Heruvimi şi serafimi, vin în zborul lor;
Iosif şi Maria leagănă uşor
Pruncul ce zâmbeşte, Isus Salvator.

4. Ce-aş putea s-aduc eu, înaintea Sa?
De-aş fi cu păstorii, un mieluţ I-aş da!
Iar de-aş fi cu magii, daruri eu I-aş da!
Însă ştiu Isuse, inima-Ţi voi da!

[S]
Totuşi întunericul nu va împărăţi veşnic pe pământul în care acum este necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ţinutul de lângă mare, ţara de dincolo de Iordan, Galileea neamurilor. (Isaia 9:1)