Ieslea rece

1. Stând și-așteptând colindători, în casă lânga foc,
M-am rătacit cu gândul, spre-un friguros sfânt loc.
O iesle și un grajd murdar în lume a găsit,
Eu doar atât I-am oferit, Acelui din vecii.

R. El S-a smerit mai mult ca omul
Și-n ieslea rece s-a născut.
Deși a Lui era Pământul
Și caldul așternut.
A fost o noapte atât de lunga
Deși-n lumină locuia.
Dar ieslea aceea rece, era inima mea și-a ta!

2. În taina nopții de Crăciun, cad fulgii jucăuși,
Plutesc urări din mii de guri ”Hristos ni s-a născut!”
Dar cine din aceștia toți, un loc i-a oferit
O inimă mai caldă, Acelui din vecii..

R. /: El S-a smerit mai mult ca omul
Și-n ieslea rece s-a născut.
Deși a Lui era Pământul
Și caldul așternut.
A fost o noapte atât de lunga
Deși-n lumină locuia.
Dar ieslea aceea rece, era inima mea și-a ta! :/

[T]
/: Inimă de gheață, lasă-L să se nască
/: Să te încălzească cu dragostea Sa. :/X2