Când primăvara își întinde braţul
Simţi printre ramuri raze de rubin,
Privind spre cer, nu-ţi poti opti nesaţul
Să savurezi acest sublim destin.
Cireșul poartă vălul de mătase
Ca o mireasă în splendoarea sa,
Ne bucurăm de clipele frumoase
Și să dureze o veșnicie-am vrea.

V-a rânduit pe veci Atotstăpânul,
Într-un destin v-a împletit cărarea,
Să răspândiţi în jur mereu parfumul
Așa precum cireșul primăvara.

Peste pământ se pare că a nins
Cu flori imaculate de cireș,
Simţi bucurii în piept de nedescris,
Pe veci aţi fost de Dumnezeu aleși.
Prin ramuri de cireș adie vântul
De primăvară cald, ameţitor.
E primăvară azi pe-ntreg pământul
Și Dumnezeu privește-ocrotitor.