1. Creştinii au o sfântă mângâiere:
Că Domnul se va-ntoarce să îi ia,
Să-i ducă în Împărăţia Sa,
Aşa cum le-a promis şi-i a Sa vrere.

R. De-atunci, cu Domnu-or fi neîncetat,
În trup de slavă sfânt, imaculat.

2. Sfinţi soli, cu trâmbiţa răsunătoare,
Vor fi trimişi de Domnul pe Pământ,
Ca pe aleşii Săi, ce-au alb veşmânt,
Să-i strângă-n sfânta Sa unificare.

3. Şi Domnul Se va pogorî din ceruri,
Pe nor va sta, şi-L vor întâmpina
Sfinţii, care vor fi Mireasa Sa,
Care, de-atunci, vor fi cu El de-a pururi.

4. Cei ce vor fi răpiţi la Domnu-n slavă,
Sunt doar aceia ce-au rămas în El,
Care trăiesc de-acum ca Sfântul Miel,
Şi răspândesc mireasma Sa suavă.