Dintre miile de şoapte

1. Dintre miile de şoapte, ce străbat a vieţii noapte,
Dragul meu mi-ai spus că-i greu s-alegi.
Te frământă o-ntrebare : "Care este calea oare?"
Ce-ţi va da viaţa cea de veci!

R. Aşa cum eşti, Isus te cheamă azi,
Să laşi păcatul tău, murdar.
Să rupi a lumii grele lanţuri, care te-au legat,
Şi-n inima simţi-vei, Sfântul Har!

2. Ai gustat amarul lumii, făr' s-asculţi ce spun unii,
De care ziceai că-s rătăciţi.
Dar văzut-ai tu din urmă, ce ţi-au spus ei n-a fost glumă,
Ci chemarea celor mântuiţi.

3. Poate n-ai ştiut vreodată, că în ceruri ai un Tată,
Care Te-a plătit cu Sânge Sfânt!
Şi din robul celui rău, vrea să fii copilul Său,
Vino azi şi-mbracă Sfânt veşmânt.