Din neam în neam eşti adăpost

1. Din neam în neam eşti adăpost
Celor ce se încred în Tine.
Tu vieţii mele scut ai fost
Când vânturi au bătut în mine.

R. /:Tu eşti cetăţuia mea
Tu eşti adăpostul meu
O lumină-n noaptea grea,
Tu, o, Doamne, îmi eşti scăpare
În ceasul greu,
Zidul tare din jurul meu.:/

2. O mie cadă-n preajma mea
Şi zeci de mii pot chiar să fie.
Rămân sub ocrotirea Ta
Din Tine fac nădejde vie.

3. Eu niciodată nu mă tem
De groaza nopţii ce-o să vie
Nici de săgeata celui rău
Şi nici de-aprinsa lui urgie.