Din dragoste de oameni

1. Privesc la Golgota și Îți văd inima, cum plânge,
Ai luat durerea mea, ai strâns-o-n palma Ta
Și-ai transformat-o-n sânge!
Purtai în pieptul Tău iubiri de Dumnezeu și oameni,
Pe dealul Golgota, ai scris istoria,
Din dragoste de oameni!

R. /: Din dragoste-ai murit, pe cruce răstignit,
Și trupul Ți l-au pus într-un mormânt!
Dar nimeni n-a putut, nimic nu Te-a ținut
Și moartea ai învins, mormântul este gol! :/

2. Nu Ana, nici Pilat, Caiafa ori Irod, nu, Doamne,
Nu ei Te-au răstignit, din dragoste-ai murit,
Pentru noi toți, o, Doamne!
Nici crucea n-a putut, nici cuiul ce-l bătut, nu, Doamne,
Nimic nu Te-a legat, ci singur Tu Te-ai dat,
Din dragoste de oameni!