Din barsheba

1. Din Barsheba Iacov când pornise
In călătoria lui înspre Haran
După cum Isaac îi poruncise
Să rămână la Padan-Aran

2. După-o zi de grea călătorie
Seara se lăsase şi el se opri
Căci lumina soarelui cea vie
Coborându-se spre asfinţit

3. Iacov îşi luase cu drag o piatră
Şi şi-o puse astfel sub capul lui
O Doamne ce noapte minunată
Să dormi în mijlocul pustiului

4. Dar Domnul iată căi arată
Îl cuprinde mreaja unui vis stingher
El vede o scară minunată
Pe pământ ce ajungea la cer

5. Dar pe-această scară nînsemnată
Se plimbau îngeri în sus şi-n jos
Îngeri Dumnezeului cel mare
Iată dragii mei ce vis frumos

6. Dar Domnul sta privind deasupra scării
Şi lui Iacov îi cuvânta
Pământu şi tot cei sub soare
Toate seminţii tale îi voi da

7. Te vei întinde la apus şi la rasărit
La miază noapte şi la miază zi
Şi toate seminţiile pământului
Toate ţie ţi le voi dărui

8. Şi sculându-se de dimineaţă
A luat piatra şi-a fixat-o în pământ
Ca loc de aducere aminte
Pentru Dumnezeu acelaşi Sfânt

9. Plin de frica Iacov atunci îi zise
Acest loc e aşa de minunat
Căci aici e Casa lui Dumnezeu
Şi poarata cerului înstelat

[V10]
Iacov afăcut o juruinţă
Caci dacă Domnul în viaţă îl va ocroti
Pământu şi tot ceare suflare
Domnul Dumnezeului îi va dărui.