Dacă vântul suflă valul ne astupă

1. Dacă vântul suflă valul ne astupă,
Mie nu mie frică Domnul mă ridică,
Când speranţa-i dusă, mâna Ta străpunsă,
Marii porunceşte şi se linişteşte.

R. /: Valurile vin ne lovesc în plin,
Dar Tu ai puterea să opreşti durerea :/

2. Dacă ne-ndoim în valuri pierim,
Să privim în sus la Domnul Isus,
Mai ridic-odată mâna-nsagerată,
Opreşte furtuna pentru totdeauna.

3. Ne face strigarea ne ascultă marea,
La porunca Sfânta şi vântul ne-ascultă,
Prin El îndrăznim ştim că biruim,
Căci de noi îi pasă că-I suntem Mireasă.