1. Cine va putea vreodată de Tine,
Tată, să ma despartă
Nu e nimeni, nici înălţimea, nici adâncimea,
Nici moartea crudă sau stapânirea
Nu mă vor smulge din mâna Ta
Printre nori albaştri de catifea, îmi zâmbesti
Fiecare pas ce-l fac Tu mi-l păzeşti.

R. Cu Tine, eu privesc doar înainte
Orice val de ar veni eu ştiu că eşti aici
Când fiinta-mi este frântă, nu mai pot spera
Cu Mâna Ta de Tată îmi mângâi inima.