Cetăţuia

1. Din neam în neam eşti adăpost
Celor ce se încred în Tine
Tu vieţii mele scut ai fost
Când vânturi au bătut în mine

R. Tu eşţi cetăţuia mea
Tu eşţi adăpostul meu
O lumiă-n noaptea grea, Tu Doamne
Îmi eşţi scăpare, în ceasul greu,
În zidul tare, din jurul meu.

2. O mie cadă-n preajmă mea
Şi zeci de mii pot chiar să fie
Rămân sub ocotirea Ta
Din Tine fac nădejde vie

3. Eu niciodată nu mă tem
De groaza nopţii ce-o să fie
Nici de săgeata celui rău
Şi nici de-aprinsă lui lucire