Când singur eşti şi-ndurerat

1. Când singur eşti, şi-ndurerat în suflet
Neînţeles de nimeni, pe pământ
Dezamăgit, sătul de suferinţă
Adesea obosit, căzut înfrânt

R. Ridică-te , chiar dacă întristarea
AÅŸa de tare-n suflet te-a lovit
Tu vei primi prin Duhul Sfânt , răbdarea
Cu care-aicia toţi au biruit

2. Nu căutăm, la prieteni fericire
Căci omul este aşa de trecător
Încrederea în ei, e amăgire
Doar Dumnezeu e bun şi-ndurător

3. Când sigur eşti, şi-ai vrea să alergi departe
Şi liniştit atunci, să te-odihneşti.
Să nu mai simţi durerea ce te arde
Şi greul vieţii-n care tu trăieşti