Când corabia vieții mele

1. Când corabia vieții mele
Se-nclină neputincioasă
Sub vântul ispitei grele
Și pare să nu mai iasă...
Strig atuci la Domnul Isus
Convins, că El nu mă lasă
Nicidecum să fiu răpus.

R. Domnul meu iubit, Isus
Toată noaptea mijlocește
În rugăciuni, pe Munte, sus
Însă când nimicitorul
Furtuni pe mare stârnește,
Vine El, Mântuitorul
Și ucenicii-Și izbăvește!

2. Plin de pace și voios
Călător pe marea lumii,
Duc vestea maiestuos
Despre harul mântuirii
Prin Domnul Isus Hristos
Și-n spre Patria Luminii
El mă conduce glorios!

3. Vânt năpraznic se stârnește
Deseori pe marea vieții
Și corabia-mi se-nvârtește
Prin furtuna nedreptății...
Însă Domnul, mă păzește.
Iar în zorii dimineții
Vine și mă izbăvește.