1. Căci după cum ploaia şi zăpada
Se pogoară din ceruri
Şi nu se mai întorc înapoi,
Ci udă pământul şi-l fac să rodească
Şi să odrăslească,
Pentru ca să dea
Sămânţă semănătorului
Şi pâine celui ce mănâncă,

R. Tot aşa şi Cuvântul Meu,
Care iese din gura Mea,
Nu se întoarce la Mine fără rod,
Ci va face voia Mea
Şi va-mplini planurile Mele.