1. Ca femeia din Sihar la fântână
Venit-am apă ca să scot,
Dar vocea lui Isus răsună:
Din apa vieţii ca să-ţi dau eu pot.

R. Dă-mi, Isuse, apa vie,
Stâmpără-mi Tu sufletul arzând
Cred, o, Doamne, că Tu eşti profetul,
Ce-ai adus iubirea pe pământ.

2. Unde-i Doamne, locul sfânt, de-nchinare,
În văi umbrite sau la munţi?
O, nu! Ci-n suflete smerite
Şi în jertfa unei aplecate frunţi.

3. Prieten drag, ce cauţi mereu fericirea,
Izvorul e la Domnul sfânt.
Isus, divinul nostru Mire,
Ce din înalt venii jos pe pământ.