Albastre zări de cântec

1. Albastre zări de cântec,
Scăldate-n armonii,
Se înalţă din glasuri
Mici şi limpezi de copii. –
Mulţimi cu răni în suflet,
Purtau pe braţ finic
Şi-umpleau de freamăt vesel
Drumul şi holda de spic,
Că spre Ierusalimul sfânt,
Venea Isus cel blând.

R1. Ierusalim, Ierusalim,
Deschide-ţi poarta larg!
Osana! Glorie! Slavă!
Osana, Domnului!

2. În clipa cea senină
Şi-n plânsul cel mai greu,
Oraşul de lumină,
Răsare-n gândul meu.
Safire şi topaze
În inimă-îmi plutesc.
/: Pe tron, de mii de raze,
Ierusalim ceresc. :/

R2. Salvează, noapte,
Ce sublim!
De îngeri, înstelat.
Minunat Ierusalim,
Fără-seamăn, neaşteptat.

3. Mai sunt dureri,
Dar cred şi sper,
Aşa cum Domnul a zis.
Mai sunt dureri,
Dar ştiu în cer,
Oraşul cel promis
Şi trec prin foc
Şi trec prin val
Şi zilnic prin pustiu,
Dar sus, la marea de cristal,
Oraşul meu, îl ştiu.

B. Poporu-n slavă va cânta,
Cu îngeri „Osana!”
Va fi un cântec ne-ntâlnit,
Cu Cel ce ne-a iubit.
Un „Aleluia!” nou va fi,
Să umple-n veşnicii.

R3. Ierusalim, Ierusalim,
Deschide-ţi poarta larg!
/: Osana! Glorie! Slavă!
Osana Domnului! :/