Aduc la cruce viața mea

1. Aduc la cruce viaţa mea, ca s-o primeşti mai bine,
Şi, dacă mă mai poţi ierta, Te rog s-o faci, Stăpâne.
/: Tu mă cunoşti, ştii ce-am făcut cu sufletul din mine,
În faţa Ta stă un căzut, ce faci, Doamne, cu mine?:/

2. Sunt păcătos, vin la Calvar c-o viaţă de ruşine,
Îngenunchiez lângă altar, ce faci, Doamne, cu mine?
/: Mi-a fost ruşine ca să spun c-am fost iertat de Tine,
Credeam că trebuie să-ndur cununi de spini ca Tine. :/

3. Sunt Petru care m-am lepădat de frică şi ruşine
Şi-acuma vreau să fiu iertat, ce faci, Doamne, cu mine?
/: Când Te-am văzut pe cruce pus cu mâinile-n piroane,
Te-am părăsit şi m-am ascuns, ca să nu-ndur ca Tine. :/

4. Te-am părăsit, căci nu voiam să port cu Tine-ocara,
Prea Te-am văzut, Isuse, slab în Ghetsimani seara
/: Oamenii Tăi pe-acest pământ sunt prigoniţi de lume,
Batjocoriţi de toţi ei sunt, căci poartă-al Tău Nume.
N-am vrut să fiu din rândul lor, căci îmi era ruşine
Şi îmi părea lucru urât să port crucea cu Tine. :/