1. A fost cândva, demult, un Prunc mic în iesle,
Un dar preascump şi minunat, trimis pe-aripi de cer,
Scăldat în lacrimi dragi, purtat pe braţe calde,
Tainele cuprinse-i strâng ochii de copil.
A fost cândva, demult, un om umblând pe ape,
Furtuni şi inimi liniştind, păcatele iertând,
Ne-a învăţat, smerit, credinţa fără margini,
Ne-a arătat cum ceru-ntreg ascultă şoapta Lui.

R1. Povestea aceasta reînvie astăzi pe pământ,
E povestea celor ce în inimi Îl au pe Domnul Sfânt.

[T]
A fost cândva, demult, o cruce-nsângerată
Şi Dumnezeu murind pe ea, gândindu-se la noi,
Pironit pe lemn, cu braţele deschise,
Ceru larg ni l-a deschis chiar prin jertfa Sa.

Versuri similare
Cândva, demult Isus
A fost cândva o vreme
A fost cândva o vreme
Poveste de demult
Poveste de demult
Cândva, sus pe Tabor

Versetul Zilei

2 Corinteni 5:2-3

Si gemem in cortul acesta, plini de dorinta sa ne imbracam peste el cu locasul nostru ceresc, negresit daca atunci cand vom fi imbracati nu vom fi gasiti dezbracati de el.

Powered by Biblia Online