Priveste cerul, mai sus de nori,
Cu mii de stele, ca niste flori,
Ce cu ale lor raze, dulce sclipesc
Si Universul împodobesc!

/: Acolo îi tara mea…acolo îi viata…
Acolo îi dorul meu… se înalta catre cer!
Departe de orice chin, departe de dureri,
De unde Mielul Blând, revarsa mângâieri! :/

De vrei sa crezi, de vrei sa stii,
Numai lui Isus tu Îi poti sluji
Si în marire poti vietui,
Si a Lui iubire o poti primi.

O, Tara Sfânta, când te voi zari?
Pe ale tale plaiuri când voi sosi?
Pe a ta câmpie, în acea zi,
Toti credinciosii se vor întâlni.

Parca se aude din departari
Un glas ce striga: „Noi va asteptam
În Tara Sfânta, de aur curat,
Ce prin credinta ati câstigat!