Înteleptii lumii ma înconjoara

Înteleptii lumii ma înconjoara
Si ma întreaba cine-i Isus.
Pun la-ndoiala a mea credinta
Si spun ca voi suferi nespus.

/: De nimeni nu ma tem, pe Tine când Te chem
Numele Tau cu drag eu Îl vestesc
În fata cui voi sta, nu ma voi clatina
Caci legea Ta eterna o pazesc. :/

Privesc în zare maretul soare
Ce straluceste neîncetat.
Pun o-ntrebare la fiecare
Cine cunoaste cin` l-a creat.

/: Si daca într-o zi soarele-ar zabovi
Cine-ar cunoaste-aceasta cauza?
Stiinta omului cu-ntelepciunea lui
Nu va cunoaste taina soarelui. :/

Câmpii si muntii, muntii si marea
Vestesc iubirea Celui Prea-Nalt
Tot universul si-ntreg pamântul
La glasul Lui s-au cutremurat.

/: Si toate florile-si deschid petalele
Pe-al câmpului ogor nemarginit
Si tot ce ai creat, doar omului i-ai dat
Fiindc-atât de mult Tu l-ai iubit :