Toamna
Ce tristă-i toamna ce-a venit
Ce a fost verde s-a pălit
Şi-a ruginit
Se-nalţă trist vârtej de fum
Departe-s păsările-acum
Îmbracă-n humă tot ce-i bun
Şi-aruncă-n drum
Culori şi frunze ce-au murit
Şi flori ce-au ars ce-au sărăcit
Ce tristă-i toamna ce-a venit în mine-acum
Ce nostalgie m-a cuprins
Privind a cerului întins
Atât de stins
Din piept îmi scapă un oftat
De ce nu cânt cum am cântat
De ce nu-L laud cum L-am lăudat
Pe Cel Prea-nalt
De ce de jale sunt cuprins
De ce al rugii glas mi-e stins
De ce de greu sânt azi învins
Şi apăsat
Te rog să-mi dai putere iar
Te rog să-mi credinţă-n dar
Căci poţi prin har
Ah primăvară din etern
Vreau iarăşi versuri să-ţi aştern
Vreau iar în rugă să te chem
Să nu mă tem
Să-mbraci în floare pomul meu
Să-mi dai puteri să-nving cei greu
Ca neclintit să stau şi eu
Prin triste vremi
Ce a fost verde s-a pălit
Şi-a ruginit
Se-nalţă trist vârtej de fum
Departe-s păsările-acum
Îmbracă-n humă tot ce-i bun
Şi-aruncă-n drum
Culori şi frunze ce-au murit
Şi flori ce-au ars ce-au sărăcit
Ce tristă-i toamna ce-a venit în mine-acum
Ce nostalgie m-a cuprins
Privind a cerului întins
Atât de stins
Din piept îmi scapă un oftat
De ce nu cânt cum am cântat
De ce nu-L laud cum L-am lăudat
Pe Cel Prea-nalt
De ce de jale sunt cuprins
De ce al rugii glas mi-e stins
De ce de greu sânt azi învins
Şi apăsat
Te rog să-mi dai putere iar
Te rog să-mi credinţă-n dar
Căci poţi prin har
Ah primăvară din etern
Vreau iarăşi versuri să-ţi aştern
Vreau iar în rugă să te chem
Să nu mă tem
Să-mbraci în floare pomul meu
Să-mi dai puteri să-nving cei greu
Ca neclintit să stau şi eu
Prin triste vremi
Versetul Zilei
1 Petru 3:7
Barbatilor, purtati-va si voi, la randul vostru, cu intelepciune cu nevestele voastre, dand cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor mosteni impreuna cu voi harul vietii, ca sa nu fie impiedecate rugaciunile voastre.
Powered by Biblia Online
Toamna
Ce tristă-i toamna ce-a venit
Ce a fost verde s-a pălit
Şi-a ruginit
Se-nalţă trist vârtej de fum
Departe-s păsările-acum
Îmbracă-n humă tot ce-i bun
Şi-aruncă-n drum
Culori şi frunze ce-au murit
Şi flori ce-au ars ce-au sărăcit
Ce tristă-i toamna ce-a venit în mine-acum
Ce nostalgie m-a cuprins
Privind a cerului întins
Atât de stins
Din piept îmi scapă un oftat
De ce nu cânt cum am cântat
De ce nu-L laud cum L-am lăudat
Pe Cel Prea-nalt
De ce de jale sunt cuprins
De ce al rugii glas mi-e stins
De ce de greu sânt azi învins
Şi apăsat
Te rog să-mi dai putere iar
Te rog să-mi credinţă-n dar
Căci poţi prin har
Ah primăvară din etern
Vreau iarăşi versuri să-ţi aştern
Vreau iar în rugă să te chem
Să nu mă tem
Să-mbraci în floare pomul meu
Să-mi dai puteri să-nving cei greu
Ca neclintit să stau şi eu
Prin triste vremi
Ce a fost verde s-a pălit
Şi-a ruginit
Se-nalţă trist vârtej de fum
Departe-s păsările-acum
Îmbracă-n humă tot ce-i bun
Şi-aruncă-n drum
Culori şi frunze ce-au murit
Şi flori ce-au ars ce-au sărăcit
Ce tristă-i toamna ce-a venit în mine-acum
Ce nostalgie m-a cuprins
Privind a cerului întins
Atât de stins
Din piept îmi scapă un oftat
De ce nu cânt cum am cântat
De ce nu-L laud cum L-am lăudat
Pe Cel Prea-nalt
De ce de jale sunt cuprins
De ce al rugii glas mi-e stins
De ce de greu sânt azi învins
Şi apăsat
Te rog să-mi dai putere iar
Te rog să-mi credinţă-n dar
Căci poţi prin har
Ah primăvară din etern
Vreau iarăşi versuri să-ţi aştern
Vreau iar în rugă să te chem
Să nu mă tem
Să-mbraci în floare pomul meu
Să-mi dai puteri să-nving cei greu
Ca neclintit să stau şi eu
Prin triste vremi