Noi moartea Ta vestim, Isuse

Noi moartea Ta vestim, Isuse
De câte ori ne-mpartasim,
Caci suferintele nespuse
Atuncea Doamne, le simtim.
Prin jertfa Ta desavârsita,
Pe veci salvarea fu platita.

Când pâinea împreuna-o frângem
Noi partasie-avem cu Tin;
În dragostea Ta noi ne strângem
Sa Te cunoastem pe deplin.
Tu corpul Tau ne-ai dat ca hrana
Ca sa traim fara prihana.

Paharul binecuvântarii
În al Tau sânge-i transformat;
Noi nu putem sa dam uitarii,
Nicicând acest fapt minunat,
Caci al Tau sânge far crutare,
L-ai dat s-avem rascumparare.

Noi suntem multi si-i doar o pâine
Un corp cu toti suntem în Tin;
Noi Te rugam de-acum, Stapâne,
Mareste-Te în noi deplin...
O las sa fim în toate una,
Chiar ca o pâine-ntodeauna!

Iubirea ta sa stapâneasca,
Prin Duhul Sfânt si-a Lui puteri
Ca focul dragostei sa creasca,
La o fratie cum Tu ceri;
Iubirea Ta pe toti sa-i lege.
Nicicând, nimic sa nu-i dezlege!..