În fata Ta, Isuse
Un bulgar de pamânt eu sunt;
Si totusi uit adesea,
Crezând ca sunt mai mult.
Când ruga-mi nalt spre ceruri,
Raspunsul îl astept curând,
Uitind cât Te-ai rugat Tu-
Când erai pe pamânt.

Cum sa ma rog?
As vrea sa-mi spui-
Si ce sa fac ca sa ma ierti.
Cum sa ma rog
Sa simt puterea Ta
Ca m-a cuprins si ca m-asculti ?

Ca jertfa pentru mine
Te-ai dat si-n cuie-ai suferit
De ce-ai facut-o oare ?
Da, stiu ca m-ai iubit !
Ma simt dator cu viata
Când ma gândesc la jertfa Ta;
Si totusi eu adesea
Nu-ti dau dragostea mea.

Cum sa iubesc
Sa pot s-arat si eu la fel iubirea Ta ?
Cum sa iubesc
Sa stiu ca nu îmi va lipsi
Nicicând dragostea Ta ?

De-atâtea ori în viata
M-ai sprijinit, m-ai ajutat;
As vrea si eu pe altii s-ajut-
Cu ce mi-ai dat.
Oricât as vrea, Isuse,
Departe sunt cu fapta mea
Cu meritul meu, Doamne,
Nicicând nu m-as lauda.

Cât sa ajut
Si cât sa fac în lucrul Tau
Pe-acest pamânt ?
Cum sa ajut
Prin mine oamenii
Sa-nteleaga-al Tau Cuvânt ?

E prea putin o viata
Sa stau plângând, îngenunchiat
Sa cred ca am platit eu
Tot ce Ti-am datorat.
Dar stiu ca Tu, Isuse,
Nu-mi ceri mai mult decât pot eu;
De-aceea pot fi sigur
Ca voi fi-n cerul Tau.

Cum sa-ti multumesc ?
Si nici nu stiu ce pot sa-ti dau
Ca sa primesti !
Inima mea Ti-o dau
Si vreau în ea Isus
Pe veci sa locuiesti