Doamne Tu m-ai facut din tarâna

Doamne Tu m-ai facut din tarâna
Si-n adânc mi-ai turnat vesnicia
Dar în mine-o faptura pagâna
Zi si noapte îsi cere simbria.

Nu sunt, Doamne, decât o suflare
Decât carne cu multe pacate
Si Te caut cu dor si-n oftare
Sa-mi dai forma trairii curate.

Ce-as ajunge, tot singur pe ape
Într-o lume de rani si suspine
Daca nu Te-as simti pe aproape
Daca nu Te-as avea lânga mine ?

Eu sunt scurgerea, aburul, clipa
Sunt doar lutul, iar Tu esti olarul.
Ocroteste-ma, Doamne, cu-aripa
Daltuieste-mi faptura cu harul !

Tu ne-ai facut din tarâna
Si-n adânc ne-ai turnat vesnicia
Ne-ai gatit pentru ziua ce vine
Când vom sta fata-n fata cu Tine