Ce nume scump ai Tu, Isuse,
Iubitul sufletului meu
Mireasma Ta îmbietoare,
Îmi umple sufletul mereu.

N-am mirosit parfumuri scumpe,
Nici farmecul din vraja lor;
Dar Ti-am simtit în piept iubirea
Si nu mai pot de-atunci de dor.

Pamântul n-a vazut alt farmec
Nici cerul har mai minunat
Ca farmecul de-atunci si-acela,
Ce-n suflet Tu mi l-ai lasat.

Sa spuna vântul ce-ntâlneste
Atâtia crini si trandafiri
Dac-a vazut , simtit vreodata
Atât de dragi si dulci priviri.

Sa spuna soarele ce vede
Atâtea flori în calea sa,
Mai este oare-n lumea-ntreaga
Mireasma ca mirreasma Ta?

Eu spun si soarelui si noptii,
Si vântului ca-n lume nu-s
Nici farmec, nici frumseti,
Nici haruri
Cum sunt a Tale scump Isus